la - editat ultima oară la de
Matthew C
Nu stiu cat de multe persoane stiu asta, dar gaming-ul are un rol foarte important in viata mea inca de la primul PC pe care l-am primit way back when in 1998. De-a lungul anilor am jucat si terminat foarte multe jocuri (in general ma joc single player, fiindca timpul nu-mi permite sa ma dedic unui anume joc multiplayer, dar in trecut am jucat aproape 8 ani World Of Warcraft la nivel profi, din Vanilla pana la Pandaria), insa putine mi-au ramas cu adevarat in suflet, si cu atat mai putine pe care as vrea sa le rejoc. Unul din aceste jocuri a fost Mafia, lansat in 2002, fiind printre primele jocuri open world bazat pe narativ si mai putin pe interactiunea propriu-zisa, cum a fost de exemplu GTA III.
Aceasta poveste are loc cu mult timp in urma si majoritatea jocurilor video nu imbatranesc ca vinul bun. Cele rare, grozave o fac, dar majoritatea nu. A juca un shooter open world din 2002 lasa aproximativ acelasi gust in gura ca si cand mesteci guma de mestecat turbo uitata prin vreun sertar vechi.
Mafia: Definitive Edition este un exemplu excelent al modului in care acele jocuri bune pot avea baze grozave de la care poti pleca. Mafia, care a trebuit sa traiasca in umbra lui GTA III in 2002, acum are prima sansa de a fi cu adevarat excelent 18 ani mai tarziu.
Mafia este o poveste care are picioarele bine inradacinate in ‘pantofii de ciment’ ale tropilor de gangsteri. Totusi, acest lucru nu injoseste naratiunea. Dramele cu mafioti din epoca prohibitiei tind sa loveasca in mare parte aceleasi note, iar Mafia nu se abate cu adevarat in acest sens. Este o poveste despre loialitate, familie, zguduiri si crima. Oricine a vazut The Godfather sau Goodfellas stie exact in ce se baga.
Incepe intotdeauna intr-un loc putin probabil. Tommy Angelo, nimic mai mult decat un taximetrist cinstit care traieste intr-un apartament de rahat, ajunge, din neatentie, ca sofer in timpul unei urmariri cu masina. Situatia escaleaza repede si Tommy este adus in familia Salieri, in care este incredintat a se ocupa de slujbe mari si devine unul dintre cei mai importanti oameni din echipaj. Cu cat ascensiunea este mai mare, cu atat caderea din gratie este mai mare.
Sarcinile pe care Tommy le abordeaza ilustreaza modul in care Mafia este o piesa de epoca in ceea ce priveste designul jocului. Povestea este sincera, dar atat de multe dintre misiuni sunt ostentative. Unul din primele capitole, te pune in rolul unui sofer profesionist de masini de curse in care la final castigi cursa. Un capitol ulterior te are urmarind un avion in flacari prin orasul Lost Heaven. Intotdeauna am simtit ca Mafia II a fost prea modest in abordarea jocului, insa Mafia din 2002 nu esueaza niciodata sa impresioneze.
Dezvoltatorul Hangar 13 a facut o treaba incredibila punand propriile sale atingeri. Povestea si structurile misiunii sunt aproape identice, dar o modernizare adecvata si-a facut simtita prezenta. Dialogul se rescrie, astfel incat lucrurile sa fie mai putin agitate, unele calatorii inutile eliminate, sectiuni modificate pentru a mentine ritmul aerisit - este multa finete care face ca acest joc sa fie mai bun, care va aduce in continuare un omagiu adecvat originalului.
Poate cel mai important, Hangar 13 nu a cedat presiunii de a trage Mafia in conventiile de design umflate ale lumii deschise de astazi. In afara de unele obiecte de colectie foarte optionale, nu exista nimic de facut in afara caii critice. Mafia este un joc extrem de liniar care se desfasoara intr-un oras pe care il poti parcurge din punct de vedere tehnic in delege.
Cu toate acestea, pentru oricine doreste acea structura nelimitata deschisa, Mafia: Definitive Edition are un mod de free roam. Este bine sa ratacim peste tot in Lost Heaven, deoarece caile misiunii directe nu ofera prea multe stimulente pentru a vedea tot ce are de oferit acest oras incredibil. Este, de asemenea, un motiv pentru a cauta obiecte de colectie si a testa masini noi. Exista si unele lucruri foarte ciudate de tip fenomene SF, care sunt mai potrivite pentru benzi desenate decat pentru o drama serioasa - desi, cu siguranta, asta nu este un defect.
Detaliile practice ale gameplay-ului sunt mai mult sau mai putin ceea ce majoritatea s-ar astepta de la acest tip de proiect. Filmarea de acoperire la persoana a treia este acceptabil de simpla. Masinile se descurca mai bine decat ar trebui vehiculele din anii '30, dar nimeni nu se va plange de asta. Punctele forte sunt povestea si scenele sale.
Chiar daca este vorba de numere in multe privinte, Mafia are niste curente subterane de iertare si mila care te-ar putea prinde pe nepregatite. Cresterea lui Tommy ca personaj, mai ales ca prioritatile sale se schimba de la familia mafiota la familia sa traditionala, nu face decat sa accentueze modul in care acest stil de viata nu ii vine neaparat natural. Cea mai mare dezamagire este ca povestea Mafiei creste si se incheie prea repede, deoarece actul final iese din neant si lasa distrugere in urma lui.
In tot acest timp, primul joc a fost cel mai bun din serie. A fost nevoie doar de un efort fenomenal din partea celor de la Hangar 13 pentru a-i face dreptate, cu Mafia: Definitive Edition. Este cu adevarat o oferta pe care nu o poti refuza si tin sa le multumesc celor de la Hangar 13 ca au readus acest joc in zilele curente ca si alte generatii sa se bucure de aceasta poveste uimitoare.
