În primul rând contează calitatea echipamentelor folosite. Între două routere care suportă același standard poate fi o diferență foarte mare (la suprafața acoperită, numărul de dispozitive gestionate și calitatea conexiunii) în funcție de categoria de preț și producătorul acestora.
Poziționarea
Poziționarea routerului și eventual a altor puncte de acces (AP) contează foarte mult. De multe ori și o schimbare cu 20-30 de centimetri a poziției lui poate face diferența între lipsa semnalului, sau o conexiune stabilă în locațiile mai îndepărtate de router, sau obstrucționate.
Semnalul, în funcție de materialele și grosimea pereților sau a obiectelor, poate să treacă prin acestea cu o anumită pierdere de putere, poate să fie reflectat, sau absorbit complet. În funcție de obstacolele dintre router și dispozitivul conectat, semnalul poate ajunge între ele pe o cale directă, pe una prin reflexii, sau pe căi multiple. Echipamentele mai calitative (atât routere cât și dispozitive) au în general hardware și software mai bun și pot folosi tehnici combinate de transmitere a semnalului, astfel încât acesta ocolește obstacolele și ajunge la destinație cu o calitate suficient de bună.
În desenul de mai sus se vede că atunci când o undă electromagnetică traversează un zid, nu doar grosimea lui este importanta ci și unghiul în care îl traversează. Grosimea zidului este mult mai mică pentru unda "verde" decât pentru cea "roșie", chiar dacă este același zid.
Routerul trebuie pus cât mai departe de obiecte metalice (frigider, conducte metalice...) și mai ales de aparate care generează interferențe (cuptor cu microunde, TV, dispozitive care folosesc Bluetooth...).
În desenul de mai sus, în prima imagine se vede că semnalul poate să ajungă de la routerul (1), la dispozitivul (2), atât direct prin perete (verde), cât și prin reflexie pe ușă (galben). Routerul o să decidă care cale oferă un semnal mai bun, sau le poate combina pe amândouă.
În a doua imagine avem un zid mult mai gros și un obiect metalic, care blochează ambele căi. În acest caz routerul poate încerca o cale prin mai multe reflexii (albastră), dar în acest caz semnalul pierde foarte mult din putere atât de la fiecare contact cu pereții, cât și de la distanța mai mare (la o dublare de distanță, puterea semnalului scade de 4 ori).
În continuare voi arată câteva moduri de amplasare a routerului și a unui eventual extender sau AP.
AP - Access Point (punct de acces). Aceasta este un echipament prin care dispozitivele se pot conecta wireless la o rețea pe cablu. Poate fi chiar un alt router sau un extender conectat prin cablu și pus în modul AP.
În imaginea A) avem un router amplasat în capătul locuinței, iar semnalul acestuia nu ajunge până în capătul celălalt.
În această situație am fost și eu și după doi ani de testări cu mai multe routere, extendere, rețele mesh, am ajuns la configurația din imaginea B). În funcție de dimensiunea locuinței, un router de calitate amplasat exact în mijlocul ei poate acoperi toată suprafața. Și înălțimea la care este pus routerul este importantă. Plasat mai jos (ca și în imaginea A), semnalul trebuie sa treacă (sau este reflectat) prin toate obiectele din casă: mese, scaune, noptiere..., și chiar și prin noi. Plasat mai sus (pe un suport sau un dulap), semnalul trece peste obiecte.
Dacă nu este posibil să amplasați astfel routerul, sau suprafața este prea mare, sau routerul nu e suficient de puternic, atunci se poate folosi un extender, un alt AP, sau (preferabil) o rețea de tip mesh.
În imaginea de mai sus, la C) este configurația clasică (folosită de majoritatea) cu un router pe capăt și un extender (sau un nod mesh) în mijloc.
Avantajul este că astfel semnalul ajunge până în celălalt capăt al locuinței. Dar în această configurație apar multe probleme. Trecerea de pe un nod pe altul este făcută de către dispozitivul conectat în funcție de mai multe criterii care diferă mult între dispozitive. Unele preferă să fie conectate direct la router, altele schimbă prea ușor AP-ul la fluctuațiile de semnal. Astfel putem fi în zona nodului secundar (2), sau chiar dincolo de el, dar telefonul se încăpățânează să rămână conectat la nodul principal (1) cu o calitate foarte slabă a conexiunii (viteză mică, latența mare), iar când nu mai are semnal deloc, sau este deconectat de către mesh, trece pe (2), apoi dacă prinde puțin semnal, înapoi pe (1) și o ține tot așa. În plus, în zona dreptunghiului roșu, deși suntem aproape de router, multe dispozitive o să aleagă extenderul, cu viteză mai mică și acest lucru încetinește toată rețeaua, inclusiv dispozitivele conectate direct la router. Pentru că un extender (sau nod mesh) trebuie să comunice atât cu dispozitivul cât și cu routerul, și nu o poate face wireless decât pe rând, viteza maximă pe care o avem conectați la extender este mai puțin de jumătate din viteza unei conexiuni directe la router.
Soluția cea mai bună în această situație este configurația din imaginea D). Se pune un al doilea AP, conectat prin cablu, în celălalt capăt al locuinței. Aici apare dezavantajul unui cablu în plus, dar astfel cele două AP-uri se suprapun foarte puțin, este probabilitatea mult mai mare de a fi conectați pe cel mai apropiat, și în plus nu se înjumătățește viteza indiferent pe care suntem, comunicarea între AP și router fiind făcută prin cablu simultan cu transmisia wifi. Deși o rețea mesh presupune conectarea nodurilor prin wifi, Asus permite și conectarea lor prin cablu, deci putem folosi și mesh-ul în acest mod.
În acest caz (D), o să existe o zonă în care semnalul este mai slab de la ambele puncte de acces, dar putem regla puterea semnalului pe fiecare AP astfel încât acesta să nu se suprapună mult și acea zona de suprapunere să fie undeva unde nu folosim internetul prea mult.
Un alt aspect important este orientarea antenelor routerului/ AP-ului.
Echipamentele wifi pot avea antene interne, pe o placa electronică (1), sau externe (2). Cele cu antene interne emit semnalul mai uniform în toate direcțiile (zona acoperită se poate asemăna cu o sferă). Acestea sunt mai utile în cazul unei case cu etaj când vrem sa acoperim camera în care este routerul și cea de deasupra ei.
Antenele externe (2) emit semnal polarizat, mai mult pe direcția perpendiculară pe antenă decât în celelalte direcții. Aceste routere sunt mai utile când vrem să acoperim o suprafață orizontală mai mare (un singur etaj). În plus, la distanță mai mare de router contează foarte mult unghiurile în care sunt orientate atât antena routerului cât și cea a dispozitivului. Dacă sunt paralele atunci captează o parte mai mare din semnal, dacă sunt perpendiculare atunci recepționează doar o mică parte sau deloc. Orientarea antenelor devine astfel foarte importantă. Dacă sunt două antene putem să le orientăm vertical |.| și astfel acoperim o distanță orizontală mai mare, oblic ambele \./ și așa avem doua polarizări (orientări ale undelor) diferite și avem șanse mai mari ca una să fie aliniată cu cea a dispozitivului, sau chiar una orizontal și una vertical |._ și astfel acoperim și alte etaje pe verticală.
Banda și canalul wifi.
Rețelele wifi pot folosi frecvențe în benzile 2.4GHz, 5GHz și 6GHz. La ultima nu o să fac referire pentru că a fost făcută disponibilă de puțin timp.
Cele două benzi (2.4 și 5) au diferite avantaje și dezavantaje.
5GHz
Voi începe cu banda de 5 GHz pentru că aici treaba e mai simplă, nu prea sunt interferențe, doar așteptat la rând dacă sunt mai multe rețele Wi-Fi pe același canal. Singurul dezavantaj față de banda de 2.4 GHz este că penetrează mai greu obstacolele și astfel are o acoperire mai mică.
Aici este important de știut doar că nu toate canalele sunt la fel. Pe unele canale se poate emite oricând, dar canalele de la 100 în sus sunt supuse unor restricții și trebuie să oprească automat orice transmisie dacă detectează un semnal radar (fie de aviație, fie meteo) și să aștepte o perioadă în care nu mai detectează acel semnal și doar apoi pot să revină pe canalul inițial. Aceste canale sunt dificil de utilizat dacă locuiți lângă un aeroport sau radar meteo.
Al doilea lucru important de știut este că există o diferență și în ceea ce privește puterea totala maximă cu care se poate emite pe un canal. Astfel pe canalele sub 100 puterea maximă (eirp) este de 200mW, sau 23dBm, iar la canalele de la 100 în sus (până la 144) este de 5 ori mai mare, 1W sau 30dBm și poate acoperi în acest caz o suprafață mult mai mare.
2.4GHz
Banda 2.4GHz are o acoperire mai mare, este compatibilă cu dispozitive mai vechi, imprimante, ceasuri inteligente..., dar este mai lentă și mai expusă interferențelor atât de la alte rețele wifi, cât și de la Bluetooth sau alte aparate electrice (cuptor cu microunde, dispozitive de monitorizare bebeluși...).
În plus, deși este împărțită în canale (13 canale în Europa) ca și banda de 5 GHz, o comunicare pe 20MHz presupune în realitate utilizarea a 5 canale consecutive, cu mijlocul pe canalul selectat. De exemplu dacă selectăm canalul 5, o să transmitem și pe canalele 3,4,6,7. Ca să fie și mai rău, atunci când se verifică dacă este liber canalul de comunicare, verificarea se face doar pe canalul selectat. Dacă acesta este liber, atunci începe transmisia. Dar dacă în același timp într-o altă rețea este o transmisie, să zicem pe canalul 4 (+2,3,5,6) atunci o să avem interferențe pe toate canalele comune utilizate (3,4,5,6), deci o să fie pierdute datele trimise în ambele rețele.
Dacă folosim o lățime de bandă de 40MHz, atunci ocupăm aproape toată banda de 2.4Ghz și avem interferențe cu toate rețelele wifi vecine. De aceea în zonele aglomerate nu trebuie folosită opțiunea de 40MHz.
Banda de 2.4GHz este de evitat pe cât posibil, sau utilizată doar pentru dispozitivele mai vechi sau care nu suportă 5GHZ
Așa arată banda de 5 GHz în zona mea:
Sunt singur pe toată plaja de frecvențe de la canalul 100 în sus, deci pot să îmi fac de cap inclusiv cu o lățime de 160MHz.
În schimb pe banda de 2.4Ghz este haos total:
Aici prea multe nu se pot face. Pe net o să găsiți sfaturi, date și respectate cu sfințenie de unii, să folosiți doar canalele 1,6 sau 11. În teorie, într-adevăr, comunicațiile pe aceste canale nu interferează unele cu altele și am putea avea trei rețele wifi în același loc care să funcționeze fără probleme. Acesta configurație este folosită în companii, sau zone în care întreaga rețea este sub controlul celui care o configurează. Acasă însă nu avem control decât asupra rețelei noastre, iar din screenshot-ul de mai sus se vede că nu ar ajuta la nimic pentru că toate canalele sunt utilizate la grămadă. Chiar sunt și câteva rețele pe 40 mHz. În acest caz se poate căuta un canal mai liber, dar trebuie avut în vedere că interferențele contează atât la router cât și la dispozitivul conectat (între ele nu contează), iar un canal mai liber în zona routerului poate fi aglomerat în zona telefonului (sau invers) și atunci tot avem probleme. Ar trebui să verificăm în toate zonele din locuință și dacă avem noroc găsim un canal (plus cele 4 suplimentare) mai libere peste tot. Dar numărul de rețele care folosesc un set de canale nu este singurul important. Depinde și numărul de utilizatori și traficul efectuat. De exemplu un canal pe care ne suprapunem cu alte 4 rețele wifi dar cu număr mic de utilizatori și trafic redus poate fi mai bun decât un canal în care ne suprapunem cu o singură rețea wifi cu trafic intens (se descarcă tot timpul fișiere de exemplu). Ca să fie distracția completă, multe routere sunt setate să aleagă automat canalul și atunci ne trezim ca un canal liber azi, mâine este aglomerat.
Eu am ales canalul 13 pe câteva considerente:
• am observat că majoritatea routerelor merg pe canalele centrale.
• Majoritatea routerelor sunt pe canale automate și nu folosesc canalele 12 și 13
• Pe canalul 13 pot interfera doar cu canalele 11 și 12, deci reduc la jumătate probabilitatea de interfețe.
Pentru diagnosticarea rețelei wifi (și optimizare) putem folosi meniul ascuns din One UI, Connectivity Labs:
https://eu.community.samsung.com/t5/aplicații-și-servicii/tutorial-diagnosticare-si-optimizare-in-on...
Dar cred că sunt mai utile aplicațiile specializate. Mie îmi plac două astfel de aplicații:
WifiMan de la Ubiquiti care este mai simplu de utilizat (chiar puteți realiza o harta a semnalului cu el):
https://play.google.com/store/apps/details?id=com.ubnt.usurvey
Sau "analiti" care este mai complex, mai greu de utilizat, dar oferă informații mult mai multe:
https://play.google.com/store/apps/details?id=com.analiti.fastest.android
Le cumperi, foarte simplu, prelungești cablul existent. Trebuie sa ai grija când scoți mufa din router, sa nu tragi de fir, sa nu pui mana pe el că sa nu lași urme pe fibra și să nu te arzi, sa nu-l bagi in ochi. 
